vineri, 31 august 2012
Muzica #1
[19] Lipsa de respect la adresa parintilor.
Sincer, nu am cei mai extraordinari parinti, dar o iubesc pe mama mai mult decat orice, nu cred ca m-as descurca fara ea. Este cea mai buna prietena si apreciez si simplul fapt ca ma asculta cum ii spun cat de extraordinat este Misha Collins. Tata nu este asa, dar tot il respect. Nu a fost un tata extraordinar si educatia i-o datorez mamei, dar asta nu e un motiv sa-mi bat joc de el. Ii respect experienta de viata, si nu-mi pot imagina viata fara el. Mi s-ar parea ciudata.
Uneori, imi indemn unii prieteni sa le spuna parintilor ceea ce cred si ei mereu imi spun ca nu pot, pentru ca ar iesi scandal. Atunci, ma intreb de ce. In opinia mea, educatia parintilor parintilor este la fel de importanta. Dar ma enerveaza ca acei oameni, in loc sa modifice ceea ce lor nu le-a placut la parintii lor, ei doar copiaza comportamentul. E deranjat, dar poate copii lor o sa inteleaga asta. Dar sfaturile nu le dau niciodata cu rautate, cu idee de "arata-i babcului cine-i seful".
De asemenea, ma enerveaza cand unele persoane se plang din lucruri puerile si-si doresc automat ca mama lor sa moara. Eu nu pot decat sa tac. Ce sa le zic? Ca sunt tampiti la cap si ca trebuie sa aiba grija ce-si doresc? Am facut asta o data cu o prietena. Un timp, s-a oprit. Apoi a inceput iar. Nu i-am mai zis. Stiu prea bine ca la ea in familie nu este cazul, la altii poate este. Si totusi, sunt sigura ca undeva acolo, in adancimea sufletului, exista un respect pentru parinti. Mic, dar exista. Sper ca nimeni sa nu fie jignit de cuvintele mele. E doar parerea mea. Ganditi-va totusi, ca se poate mai rau.
[18]To The Person You Wish You'd turn Into
Nu vreau sa ma transform decat in mine insumi, sau mai bine zis intr-o forma mai buna si mai matura.
Uneori, cred ca multi dintre noi, cei din generatia asta, au crescut prea rapid. Este o diferenta imensa dintre fetitele incercand pantofii cu toc ai mamei, sau aceste actuale mici printese aduse in limuzini roz la petrecerile prietenilor, asteptate de o sedinta exclusiva de stilism, spa, coafor si manichiura/pedichiura. Fiindca astazi, astfel de lucruri exista. In America, cel putin cinci astfel de evenimente se intampla pe zi.
E trist cand stai sa te gandesti la asta. Si eu m-am maturizat inainte de vreme, si m-am maturizat incomplet, aproape gresit. Gandesc ca un adult in anumite situatii, si ca un copil in altele. Este complicat, si ma face confuza in multe aspecte ale vietii. Pot parea duala uneori.
Ceea ce stiu eu, insa, este ca mi-am petrecut copilaria alergand prin iarba si sapand gropi in gradina penru a construi o retea de tunele subterane intre mine si Londra. Nu, nu glumesc. Toti am avut obsesii diferite in copilarie. Am citit mult, am scris mult, dar nu am fost un fluture social nici pe departe. Nu ma bagam la sociaalizare.
Dar de ce iti spun tie asta? Tu stii.
Revenind la punctul principal - Nu vreau sa ma transform in nimeni altcineva decat in mine insumi. Nu e ca si cum nu mi-ar fi placut sa fiu altfel, dar sa schimb ceva in mine ar fi sa fiu altcineva.
Inca un copil,
Tu
[17]To Someone From Your Childhood
Draga D.,
Parca ai fost verisoara mea dintotdeauna. Mi te amintesc ca acel ghemotoc de bucle blonde ce se tinea dupa mine si ma imita, fiindca ti se paream interesanta. Mi te amintesc ca o fetita de vreo 7-8 ani, ce iubeste sa se joace si incearca mereu sa stea mai mult afara. Mi te amintesc ca o fetiscana baietoasa de vreo 10-11 ani, in acest moment, careia ii place sa se joace tenis si sa vorbeasca despre baiatul care ii place.
Te inteleg, am fost si eu ca tine. Cred ca poti intelege faptul ca eu sunt mai mare, si chiar daca uneori par un pic... matronistica, este deoarece de iubesc in propriul meu fel. Te stiu decand erai atat de mica ca abia imi amintesc ce cuvinte vorbeai. Cred ca nu vorbeai de loc.
Ne-am petrecut copilaria impreuna, iar acum va trebui sa plec. Stiu ca nu prea iti convine, chiar daca sunt la cativa kilometri distanta. *Ofteaza* Esti foarte lipicioasa, dar este un semn ca ma iubesti.
Si eu te iubesc.
Verisoara ta,
Ana
miercuri, 29 august 2012
[17] Momente bune si rele din ultimul an.
Am terminat primul an de liceu cu note ok, sunt multumita de mine, vara asta mi-am luat niste jocuri noi, din nou nu am citit atat cat mi-as fi dorit (in timpul scolii sunt mai productiva in acest domeniu) si am deschis blogul.
marți, 28 august 2012
[16]To A Person Outside Your Country
Draga Kami,
Ah, cat de cute si fluffy esti, exact ca iepurasul ala absolut adorabil de mai sus!
Nu am prea multe sa-ti spun, desi imi esti o prietena buna. Vom vorbi mai pe larg cand te vei intoarce din vacanta ta. Nu vad de ce ar trebui sa scriu totul intr-o scrisoare, cand te voi citi curand (Since I can't see you though)
Ce pot sa spun. Esti cute, faci un RPG excelent, si esti o prietena pe care te poti baza. Esti amuzanta, cute (da, chiar esti, de asta ma tot repet) iar forumul tau a adus zile fericite si pline de RPG atat mie, cat si atator alti fani. Mai ales mie si lui A., ce am invadat saracul forum mai ceva ca turcii cu Europa.
Vino mai repede~
Prietena ta,
Amarena
[16] Parerea ta despre muzica noua.
Music is Life. Right? Right. Nu am o parare prea buna despre muzica noua, exceptand cativa artisti (Vunk, Smiley). Restul, ma lasa rece. Prefer melodiile vechi (de asta ascult mmult Magic FM), a trupelor de rock simfonic, a trupelor frantuzesti, a trupelor nu prea cunoscute. Macar melodiile acelea nu repeta aceleai versuri de doua mii de ori (sau daca o fac, suna bine) si sunt mult mai... sentimentale. Acelea chiar transmit ceva. Ce mesaj primim din melodiile de top: faceti sex, imbracati-va sumar, yada yada. Inca ceva... de ce sunt la moda melodiile in spaniola/portugheza (nu pot face diferenta, sorry)? Nu pricep.
luni, 27 august 2012
[15] Posturi favorite de la Tumblr.
We solve crimes, I blog about it, And he forget his pants
Blow Me
I'd like to see you try
Maybe Moffat will take pity on us if we show him just how insane we’ve become
Carry On My Wayward Son
MISHA, MISHA, MISHA.
Sunt prea multe ca sa le pun pe toate aici, as aca o sa va las cu dragalaseniile acestea (mi-a luat o gramada ca sa le conving sa stea asa):
duminică, 26 august 2012
[14]To A Person You've Distanced Yourself From
Draga M.,
Am atatea lucruri sa-ti spun. Mi-ai dat atatea amintiri fericite, si nici nu stiu de ce am facut prostia sa ne indepartam una de alta. Poate problemele mele, apoi problemele tale, o combinatie a unui destin pus pe sotii, eu stiu? Totusi, nu am uitat. E 16 Noiembrie. Apoi, e mijlocul verii. Nici melodia nu am uitat-o. Si inainte de toate, e Maria Laura, Scorpion, iubeste luna.
Este Lestat si Louis, si Cronicile Intunericului, si toate tampeniile pe care le-am facut cand eram prea mica sa gandesc normal. Era Anne si Raoul. Cianura pentru un suras, fara suras. Este ringtone-ul cu I will DESTROY you. Keep smilin', Keep shinin'.
Este V de la Vendetta. Este The fifth of November. Este Tom Cruise si minunatul Johnny Depp. Si Orlando Bloom. Bineinteles, si... da. Vanatorii si Vampiri. Sapphire et Ruby. Era defapt un efort disperat de a ne apropia putin. De la tine, am devenit astfel paranoica in cam toate prieteniile. Am cam trait cu frica sa nu primesc acelasi mesaj pe telefon, noaptea, cu Sa nu mai vorbim pentru putin. Un fel de I think we need some time apart pentru prietenii. Si sa stau saptamani, gandindu-ma la ce am facut prost. La ce s-a intamplat de... am ajuns asa. A fost vina mea? Nu a fost? Nu stiam. Imi era frica sa intreb.
Mi-a fost dor de tine, dar... am trecut peste. Inca mi te mai amintesc, esti o amintire frumoasa, dar din trecut. In momentul de fata, am mai multe alte amintiri de facut. Voi da melodia si versurile mai departe. La fel si bandana de Prietena cea Mai Buna, pe care ti-a fost asa de teama sa o accepti. Ai fost mereu reticenta. Nu ai vrut acel titlu cand ti l-am oferit.
Mai mult de orice altceva,
Keep smilin'
O prietena veche,
Anne d'Etoile
[14] Cea mai veche amintire.
sâmbătă, 25 august 2012
[13]To A Person You Wish That Would Forgive You
Draga M.,
Poate vei rade, vazand scrisoarea asta. Te cred, totusi. As vrea sa ma ierti pentru ca nu ti-am acordat atat de mult timp cat ai vrut tu in perioada in care am fost foarte ocupata. Nu a fost in totalitate vina mea, dar si tu ai reactionat prea... puternic.
Ai fost foarte cool fata de examene, si cand mai intram sa-mi mai fac vreun proiect sau in genul, erai mereu on. Mai era putin si radeai de mine ca ma consumam atata, dar meh. Era increzatoare pe tine sau nu stiu. Poate te bazai pe faptul ca aveai un loc asigurat in scoala aia posh de-nu-stiu-unde. Mama ta se mutase acolo si nu stiu ce relatii aveai tu.
Ai fost copilaroasa si inca esti. Nu ne mai potrivim cum faceam inainte, dar realizez ca poate eu sunt cea care s-a schimbat. M-am maturizat, dar tu ai ramas la stadiul de clasa a 7-a, foarte happy-go-lucky cam in orice situatie. Mi te plangeai ca era nedrept la scoala ta, dar unde este drept? Parca imi bagai in ochi faptul ca viata ta era cu atat mai de r*hat ca mine. Nu trebuia sa imi scoti ochii chiar in halul ala. Dar ma rog. Probabil e vina mea, cum a fost mereu.
Daca tot e vina mea, te rog sa ma ierti pentru orice am facut de te-am suparat.
Iarta-ma,
Anne
[13] Scrie despre un loc pe care ai vrea sa-l vizitezi sau unde ai vrea sa te muti.
Viena-Austria. Am fost o data acolo si-mi venea sa nu mai plec. Eram in stare sa raman acolo si sa cersesc pe strazi sau ceva de genul. Iubesc orasul asta si l-as mai vizita de o mie de ori, fara sa ma plictisesc de el. E atat de fascinant ca as invata germana doar pentru a locui acolo. Dar e o limba foarte grea, seamana cu engleza (mai bine zis, engleza seamana cu germana), deci nu mi-ar fi foarte greu. Dar este un oras atat de frumos, caam fost fermecata din prima de el. E capitala muzicii clasice. In plus, unde mai poti vedea Mozart-zi salutandu-ne si oferindu-ti invitatii la spectacole cu muzica simfonica? Sau unde mai poti gasi un magazin intreg dedicat muzicii (era tare tentant sa iau hartie igienica cu note muzicale)? As putea sa va vorbesc zile intregi despre cum trebuie sa-l vizitati, si nu cred ca as face pauze prea dese.
Paris-Franta. Capitala romantismului, tipilor draguti si accentelor care te fac sa te topesti. Nu vreau sa merg acolo pentru ca e la moda. Vreau sa merg acolo pentru ca este un oras superb. Ce n-as da sa vad Turnul noaptea in fier si cuie. Ce as vrea sa beau o cafea prinvind Sena. Ce mult vreau sa ma plimb prin magazine de firma cu haine mult prea scumpe. Dar sunt doar vise. Vise ce s-ar putea indeplini intr-o zi.
Coasta de Azur-Franta. Asemeni Vienei, m-a fermecat si acest loc. Este absolut magic sa vezi trei braduti ninsi si in spate rasaritul soarelui. Mare mai albastra de atat, nu vezi oriunde. Imi venea sa ma duc si sa fac o baie. Nisipul parea atat de fin si toti oamenii aceia care se plimbau sau alergau imi dadeau o stare de bine. Minunat loc, il recomand.
Italia (Napoli, Roma, Vatican, Florenta, Venetia, Milano). Am pus si orasele, ca nu am nevoie de un tur al Italiei. Nu am fost inca acolo, dar par destul de interesante. In plus, sunt chiar curioasa sa vad cum este intr-o tara atat de calda, fierbinte. Cred ca as muri. Mai bine as vizita-o iarna. Nu am ce sa va spun prea multe aici, inca nu am fost si nu stiu ce sa zic.
Germania. Nu am niste orase in care chiar vreau sa merg. As revizita Drezda, insa si probabil Berlinul ar fi urmatorul pe lista. Sunt curioasa daca o sa gasesc in Germania blonzi cu ochi albastri. Sunt preferatii mei. Tare as vrea sa mai merg o data pe acele autostrazi minunate. Masina parca mergea singura si intr-un fel, m-am gandit ca am ajuns in Rai sau ceva de genul.
Rusia. Fie ca o sa fie Moscova, fie ca o sa fie alt oras, vreau sa merg in acea patrie asemanatoare cu a noastra. Limba rusa este frumoasa, dar depinde unde ai auzit-o. Barbatii lui au niste ochi fermecatori. M-as duce acolo doar pentru atat. In plus, cultura mi se pare minunata si interesnata, parca ma cheama s-o descopar.
vineri, 24 august 2012
[12]To The Person You Hate The Most
Draga cititor,
Din pacate, nu am cui sa ii trimit aceasta scrisoare. Nu am o persoana pe care o urasc in adevaratul sens al cuvantului. Am avut "urele" mele copilaresti, unele din afectiune, altele din invidie, altele din gelozie, dar le-am uitat. Erau irelevante, si nu este corect sa pastrez o astfel de repulsie puerila cand oricum o voi uita peste cateva zile sau asa.
Intr-adevar, au fost multe persoane care mi-au pus bete in roate, dar nu ii urasc. E treaba lor. Nu pot uri atat de multi oameni, dar tot ma pot razbuna pana la urma. Sunt foarte razbunatoare, si mereu platesc cu aceeasi moneda, orice s-ar intampla. Parca am vorbit de carnetelul acela rosu in care am numele tuturor persoanelor ce mi-au facut rau. Visez ca, intr-o zi, poate sa ma intorc la ei cand voi fi realizata, si sa le arat ca nu le-a folosit la nimic, nici mie, nici lor. Si sa ma razbun, poate. Era o prima doamna ce a facut cam ca mine, nu mai stiu cum o chema. Din America.
In orice caz. Iti multumesc ca m-ai ascultat, si sa nu uiti ca ura este ceva ce fabrici tu, sau iti baga in cap altii. Nu te lua dupa ei, vezi-ti de treaba ta si continua sa mergi pe calea aleasa de tine si nu de alti oameni. Ei merg pe ale lor, tu pe a ta. Simple as that.
Sper sa-mi asculti sfatul.
Cu drag,
O fata oarecare
[12] Ziua pe scurt.
2. Am mai lenevit putin si pana la urma m-am ridicat ca sa ma joc.
3. Pana pe la 12, m-am jucat.
4. Apoi, am vorbit pe mess, am postat si m-am uitat la Uta no Prince-Sama (m-am oprit pe la episodul 8 ultima oara).
5. Acum plec in vizita.
6. Mai tarziu, pe la 22 o sa dorm.
Nu am niste zile foarte dinamice. :)) Sunt chiar monotone. Dar ce sa faci cand e cald ca-n Iad?
joi, 23 august 2012
[11]To A Dead Person You Wish You Could Talk With
Draga N.,
Cat de mult as vrea sa vorbesc cu tine. Am atatea sa iti spun! Vreau sa imi cer scuze pentru atat de multe lucruri, sa iti multumesc pentru atat de multe lucruri, sa te imbratisez pentru ca m-ai ajutat de atatea ori.
Mi-ai fost ca o mama cand am dus lipsa de una. Ai fost la sedintele mele cu parintii, m-ai ajutat la teme cand am avut nevoie. Ai ras impreuna cu mine si m-ai ajutat sa vad ca, in jur, nu totul este ceea ce pare si ca nu toti au intentii la fel de bune ca mine.
Toata lumea te-a stiut in tot orasul. Ai fost o prezenta pe care nu o puteai rata, nu o puteai uita sau ignora. Ardeai cu un foc ce se vedea in felul in care mergeai, in care vorbeai. Erai blandete si determinare. Atat de trist ca ai fost luata atat de devreme, si din cauza unei boli atat de cotropitoare. Imi este foarte dor de tine, dar sper ca, acolo unde esti, iti este mai bine ca aici. Fiica ta te iubeste, asta pot sa-ti garantez, dar sunt sigura ca stii. Tu le stii mereu pe toate. Nu am mai vazut-o de ceva timp, dar nu fii suparata. Dumnezeu vede.
Iti multumesc pentru tot. Imi cer scuze pentru tot.
Te iubesc.
As vrea sa-ti spun atat de multe lucruri, dar spatiul... e limitat. Timpul la fel. Nu e corect.
Dar iti spun din nou: Te iubesc.
Nepoata ta,
Ana
[11] Pune iPod-ul pe shuffle si scrie 10 melodii care se nimeresc.
1. Simon Curtis - Diablo
Simon Curtis este un artist pe care l-am descoperit vara aceasta, dar pur si simplu iubesc fiecare melodie.
2. Blaxy Girls - Mr. & Mrs. President
Aceasta melodie imi aduce aminte de vremurile cand mai exista Atomic. :x
3. Adam Lambert - Master Plan
"Master Plan" imi ridica moralul imediat. Mai ales ca inceputul este adevarat, prea adevarat.
4. Mihai Margineanu - Melci, scoici, raci, craci
Imi place mult omul asta. :)) Cred ca e mostenire de familie sau ceva.
5. Natasha St. Pier - 1, 2, 3
Natasha, pe langa ochii uimitor de frumosi, are si o voce ce te unge pe suflet.
6. Europe - The Final Countdown
Cred ca m-am nascut pe melodia aceasta sua ceva de genul. Am crescut cu ea.
7. Holograf - Vine o zi
Holograf imi atinge sufletul de fiecare data.
8. Ca$$a Loco - Ce bine imi pare ca ai luat teapa
Imi aduc si acum aminte cum se canta asta prin clasa, cand aveam vreo 11 ani.
9. Nightwish - Where Were You Last Night
NIghtwish este de asemenea o trupa pe care o iubesc, si aceasta este una din melodiile mele preferate. Cum a gasit-o oare? :))
10. Justin Timberlake - Cry Me a River
Si mie si mamei ne place aceasta melodie din motive necunoscute omenirii.
miercuri, 22 august 2012
[10]To Someone I Don't Talk As Much As I Would Like To
Draga J.J.,
Imi pare rau ca ne-am cam indepartat in ultimul timp, Am fost primii prieteni cei mai buni (adevarati prieteni cei mai buni) si chiar ne-am completat reciproc.
Nu m-am inteles cu tine bine din prima. Prima oara te-am considerat o fata plina de aere, ce mergea pe urmele iubitei sale mamici profesoare. Nu eram numai eu cea care ganda in felul acesta, dar stii cat de rele pot sa fie fetele atunci cand cineva nu le place dintr-un motiv sau altul.
Nu mai stiu exact din ce motiv si cum ne-am construit prietenia, dar cred ca a inceput pe la orele de biologie, cand eu eram mediatoarea intre tine si S. Da, si ma cicaleai ca imi placea de S., apoi incercai sa ma convingi sa sar pe V. pentru a nu mai ma prosti cu un tocilar (Nu era tocilar, si nu il apar. DELOC). Apoi te-ai certat cu S. din cauza unui caiet tampit, si am fost IAR mediatoare pentru voi doi. Geez.
De cand am terminat pragul 8, nu am mai vorbit. Am iesit o data in oras, dar nu a fost cine stie ce. Dupa ce s-au afisat rezultatele si te-am sunat sa te felicit, erai in stare sa-mi musti capul de pe umeri. Nu inteleg ce te-a deranjat. Stiam ca vrei sa mergi la liceu in oras, dar nu vreau sa stau aici cand am optiuni cu atat mai bune.
Imi pare rau daca am facut ceva pentru a te supara in special, dar nu imi pare rau daca te-am suparat cu ceva ce nu este vina mea. Ma cunosti, sau cred ca m-ai cunoscut. Deci, presupun ca stii regula mea de aur.
Intre mine si scopul meu, nu sta nici dracul.
Nu am renuntat la tine. Sper doar ca tu sa renunti la invidie, fiindca nu este relevanta.
Iti multumesc pentru atat de multe momente placute.
(Inca) Prietena Ta,
Anna
Carti #1
Dacă primul drum spre Moscova îl faci cu escortă de poliţie, s-ar putea spune că eşti cineva. Dacă ai însă cătuşe la mâini şi eşti chiar în maşina poliţiei, situaţia este diferită. Albastră, foarte albastră, ca şi privirea poliţistului de lânga mine, care îmi confirmă mut că de fapt n-ar trebui să fiu aici. Dar sunt şi ironia situaţiei este că am fost arestat la întoarcerea din Siberia, când prin tradiţie lucrurile ar fi stat exact invers!
Asa incepe "Totul e bine cand se termina prost", scrisa de Walter Ghidibaca. A fost o experienta foarte placuta, mi-a facut placere sa o citesc si a fost o prajitura aruncata in fata dragostei mele pentru Rusia, cand aceasta tine dieta. E o tara foarte interesanta si am descoperit multe similaritati cu Romania noastra. Fiind o poveste adevarata, linguselile nu isi au locul aici. Autorul este foarte sincer si spune lucrurilor pe nume. Cu fiecare capitol, avem cate un cuvant in rusa care sa descrie esenta actiunii din acea parte. O recomand cu multa caldura tuturor celor care pur si simplu se plictisesc. Este usor de citit si nu este foarte lunga.
[10] Povesteste despre prima iubire si primul sarut.
marți, 21 august 2012
[9]To Someone I Wish I Could Meet
Doamne,
Chiar as vrea sa te intalnesc. Stii, am cateva intrebari foarte interesante la care nimeni nu a putut sa imi raspunda, asa ca sper ca Tu vei putea sa imi dai niste raspunsuri.
In primul rand, unde se duc oamenii care nu sunt de religie crestina? Vreau sa spun, nu au absolut nicio vina ca stra-stra-strabunica a vrut sa fie musulmanca, asa ca mi se pare nedrept ca ei sa pice in Iad pentru un motiv atat de pueril. Oare au un anume nivel in Iad numai pentru ei, care nu pare atat de oribil ca restul cercurilor lui Dante? Ceva in genul Cercului celor ce s-au nascut inainte de crestinism, si nu au avut nici ei vreo vina?
Alta intrebare - de ce este aceasta oribila obsesie pentru bani, pe care recunosc ca o am si eu. Inteleg ca toti trebuie sa avem o opinie, si ca moneda este o parte importanta a vietii noastre, dar a devenit un pic prea mult, aproape o obsesie. Cu siguranta o obsesie.
Am multe astfel de intrebari pe care nu le pun din dorinta de a parea desteapta sau de a gasi chicite in religia mea. Sunt doar curioasa si doresc niste raspunsuri fara prea multa filosofie. De asemenea, mai am o intrebare ce m-a ros de ceva timp, de cativa ani, de la un eveniment de care sunt sigura ca Tu iti aduci aminte. Tu le stii pe toate, doar.
De ce mor oamenii?
Raspunsurile se pot primi prin vise, curier, hartie sau conversatii directe pe Y!Messenger si Skype. Glumesc, si cred ca intind coarda.
Multumesc totusi pentru tot ce mi-ai dat, pentru toate datile in care m-ai ajutat. Sunt prea multe multumiri pe care nu pot sa le enumar intr-o singura scrisoare. E prea putin spatiu.
Iti Multumesc,
Ana
[9] Cum speri sa fie viitorul tau.
Sper sa fie ca prezentul, poate doar putin schimbat, nu foarte mult insa pentru ca si prezentul ma multumeste. In viitor, sper ca voi publica acea carte de care m-am apucat. Sunt destul de mandra de ea si chiar daca nu sper ca se va apropia macar de genunchiul faimei lui J.K.Rowling, sper ca va fi buna de ceva si macar imi voi scoate banii pentru publicare. Dar acestea sunt detalii economice, neimportante. Teoretic, sufletul este mai important. Dar si acestea sunt detalii.
luni, 20 august 2012
[8]To my favorite Internet Friend
Draga Terry,
Poate esti surprins de aceasta scrisoare, dar in momentul de fata chiar esti prietenul meu preferat de pe Internet. Esti pur si simplu foarte simpatic (pentru mine) si pot sa vorbesc cu tine liber.
Iti multumesc pentru suportul pe care mi l-ai oferit cand familia mea nu ar fi putut, deoarece ar fi avut o opinie mult prea subiectiva. Iti multumesc pentru zilele in care te-ai chinuit cu exprimarile mele ciudate, si mi-ai explicat ca virgula in engleza se pune SI inainte de "şi". Iti multumesc pentru multe conversatii placute si pentru ca mi-ai facut cunostinta cu inca o alta prietena la distanta, Hilary. Daca nu erai tu, poate noi doua nu ne-am fi cunoscut niciodata.
Esti un scriitor talentat. Poate ca mica ta dezvaluire, ca probabil iti vei prezenta singura carte intr-un azil de batrani, chiar mi-a atins inima aia de care tot imi vorbesti tu. Scrii despre realitate, si o transpui in fictiune. Povestile tale de romance sunt foarte frumoase, iar Cantece pentru Tamar chiar mi-a ajuns la inima.
M-ai ajutat sa realizez ca am un potential imens. Ai fost unul dintre putinii pe care ii puteam suna seara, cand aveam nevoie disperata de un pep talk al cuiva mai in varsta, ce putea sa inteleaga mai bine si putea sa ma ghideze putin. M-ai laudat pana la ceruri si inapoi, chiar daca ti-am spus ca nu sunt chiar atat de buna precum par, si ca scriu cu mult mai corect decat vorbesc (si nu scriu nici pe jumatate intr-atat de bine incat as vrea eu, dar stii ca eu nu sunt niciodata multumita). Mi-ai dat opiniile sincere despre personajele povestii mele, si am putut sa vad ce efect ar avea in ochii altcuiva.
Vreau sa iti multumesc pentru atat de multe lucruri, ca nu as avea loc sa le scriu.
Cum spuneam intr-un e-mail, vreau sa ajung in America o data, cat mai curand posibil, si sa te imbratisez pe tine, pe Marsha si pe Hilary. Si sa o cunosc pe ghinionista Dr.Devil, dar si pe Felicia, nepoata ta, in carne si oase.
Uite-te pentru imbratisarea mea.
Cu drag,
Your Romanian Missie
[8] Un moment in care te-ai simtit multumit de viata ta.
Oricum, imi place viata mea si uneori chiar as vrea sa ofer prietenilor mei o zi din ea ca sa vada si ei cum este.
Sunt sigura ca orice as face in viata, o sa fiu multumita pentru ca eu sunt fericita cu putin. Un laptop, o conexiune la internet si niste apa sunt mai mult decat suficient pentru mine.
Ca sa nu o mai lungesc, momentul cand m-am simtit multumit de viata este in fiecare zi.
duminică, 19 august 2012
[7] Scrie despre zodia ta si daca crezi ca ti se potriveste.
Perioada: 19 februarie - 20 martie
Zi norocoasa: duminica
Numere norocoase: 2, 6 si 7
Elementul caracteristic pentru zodia Pestilor: Apa
Planetele care guverneaza zodia Pestilor: Neptun si Jupiter
Temperament si Caracter
El este in permanenta consumat de contradictii ce-l sfasie si care il fac sa fie sovaitor, nehotarat in actele sale.
Aparent linistit, se framanta intens si continuu in realitate. De aceea are de multe ori un aer de oboseala si de deprimare. Un tip generos si foarte milos, se va devota in permanenta celuilalt - familiei si prieteni - si va fi gata de sacrificiu chiar, in anumite situatii.
Desi inspirat si cu bune idei, lipsa de energie (consumata in numeroasele sale ezitari) il va impiedica sa fie prea activ si sa aiba prea multe initiative, ceea ce-i va da adesea un sentiment de frustrare.
Sincer si afectuos, e uneori rezervat, iar alteori devine agresiv, ca o compensare a perioadelor sale lungi de recluziune. Are putini prieteni, dar buni si apropiati. In general nu e prea atras de sport, caci firea sa molatica, inceata e in profund dezacord cu natura competitiva a acestui tip de activitate.
Poate doar pescuitul si vanatoarea sa-l pasioneze. E lesne de inteles, de asemenea, de ce pestii nu pot fi buni soferi, reflexele lor nefiind prea grozave; ei traiesc intr-o atmosfera plina de lentoare si de reverii, aproape de vis. (sorry, dar la cate jocuri am jucat, cred ca reflexele mele sut destul de bune)
Sunt foarte intuitivi si acest lucru ii ajuta enorm in actiunile lor, din care vor obtine in acest fel ceea ce doresc. inclinati spre lenevie si confort, vor traversa lungi perioade de indolenta si de apatie.
Au gustul luxului si uneori vor fi fara scrupule in a-l obtine - atat de mare este fascinatia pe care acesta il exercita asupra lor. Unele tipuri negative pot fi escroci si mincinosi, desi de regula pestii sunt cei escrocati, din cauza naivitatii lor. Foarte idealisti, imaginativi, pot fi lesne raniti si uneori chiar se complac in aceasta postura de permanente victime.
Ei sunt ingeniosi in munca lor, dar adeseorise hazardeaza in anumite speculatii nesigure si riscante. Trebuie sa-si impuna o autodisciplina stricta, daca vor sa reuseasca in viata. Latura lor emotionala ramane uneori in urma celei intelectuale si acest decalaj trebuie recuperat, in scopul evitarii unor neplaceri sigure in casnicie.
In general, sunt rezervati si timizi si trebuie sa depuna mari eforturi pentru a deveni mai expresivi si implicit mai bine evaluati de catre ceilalti. Exista o arta de a te pune in valoare, pe care pestii n-o detin, dar pe care o pot deprinde incet-incet numai sa vrea si sa-si poata infrange firea lor inclinata spre fatalism.
Trebuie spus ca nativii acestei zodii se pot clasifica in doua tipuri: unii incantatori, seducatori, magnetici, agreabili, ceilalti avand aceleasi insusiri, dar mai izolati din cauza timiditatii lor. In general isi cresc copiii cu dragoste si intelegere, insa au tendinta de a fi prea indulgenti si de a-i rasfata, tendinta pe care trebuie in permanenta sa si-o controleze.
Personalitati: A. Einstein, M. Eliade, V. Hugo, I.L. Caragiale, C. Goldoni, G.F. Handel, Fr. Chopin, M. Ravel, Michelangelo, Ringo Starr, Elisabeth Taylor, Ursula Andress, Sharon Stone, Ion Iliescu, M. Gorbaciov, Dino Zoff, Boniek, Zico, Sepp Maier, F. Raduciou.
Fixuri si Obsesii
Enigmatici, evazivi, irationali si impredictibili, Pestii sunt cei mai derutanti produsi ai zodiacului. "Functioneaza" numai pe baza de emotii, perceptii, impresii si intuitii. Majoritatea sunt atinsi de "sidromul relativitatii" (Einstein a fost Peste!). Ei stiu ca realitatea nu e niciodata una singura, ci ca are foarte multe fatete.
Sunt maestri in de a duce cu vorba. Pentru unii alunecosi, pentru altii fascinanti, Pestii sunt plini de toane si de mici manii inofensive. Au fixurile lor legate de lumea misticului, fantasticului, superstitiei si magiei.
Cu toate astea, sunt persoane maleabile, compasive si ingaduitoare, care mai degraba incearca sa-i inteleaga pe ceilalti, decat sa-i judece. Chiar daca sufera, sunt gata sa ierte si au o imensa capacitate de iubire si devotament. Avand o viziune global-intuitiva a lucrurilor, se enerveaza sau se inchid in sine cand li se cer explicatii si argumente logice.
[7]To a Stranger...
Straine,
Esti tipul dragut de vis-a-vis pe care nu l-am cunoscut niciodata dar pe care il stiu doar in treacat. Esti vecina pe care o vad in fiecare dimineata plecand catre centrul orasului si nu stiu cand se intoarce. Esti barbatul taciturn ce isi ia dejunul intr-o gara, mult prea singur. Esti toti cei carora nu le cunosc numele, dar stiu ca exista, sunt acolo chiar in fata mea.
Se spune ca nu mai esti un strain cuiva daca iti spui numele, dar nu cred asta. Exista oameni ce se cunosc de o viaata intreaga si tot sunt straini unul altuia. Un barbat cunoaste o femeie de douazeci de ani si se adreseaza unul altuia cu pluralul, in timp ce o femeie pe care un barbat o cunoaste de douazeci de minute si i s-a oferit zisului barbat, i se adreseaza cu un intim "tu". E destul de ciudata, aceasta norma. In engleza spre exemplu, nu exista forme diferite pentru singular si plural la persoana a doua, si nici pronume de politete. Interlocutorul realizeaza respectul prin intonatie sau alegerea cuvintelor.
Asta inseamna ca noi, romanii, suntem mai conservatori?
Revenind la subiectul de fata. Ce voiam sa-ti scriu? Ah, da. Toti incepem ca straini. Doi prieteni foarte buni incep intotdeauna ca straini. Indragostitii isi reamintesc cu drag de momentul primei intalniri, dinaintea caruia tot straini au fost. Eu sunt tu, iar tu esti la randul tau toata lumea. Ma simt filosofica astazi. Intr-adevar, prin scrisoarea ta ma adresez restului de 99,99% a populatiei Pamantului, pe care nu o cunosc.
Uneori imi esti antipatic, alteori ma atragi, alteori imi esti indiferent. Te-am vazut apatic, fericit, trist, si nu am stiut niciodata de ce. Asa m-au vazut si pe mine, altii ce nu ma cunosc. Te inteleg.
Sper sa te cunosc mai bine,
O Straina
sâmbătă, 18 august 2012
[6] Scrie 30 de chestii interesante despre tine.
2. Imi place sa-i vad pe anumiti oamenii fericiti, in timp ce pe altii ii calc in picioare.
3. Ascult melodii cu muuuulte injuraturi cand sunt nervoasa.
4. Nu-mi place sa injur. Consider ca acest lucru nu este demn de o lady.
5. Vreau sa am un singur copil (un baiat).
6. Cea mai "grava" injuratura a mea este: "Baga-mi-as" atunci cand ma lovesc de ceva. De asemenea, cand sunt foarte suparata pe cineva, folosesc "dracu'" si cam astea sunt toate.
7. Orice ai invatat, poate fi si dezvatat. Aplic asta in fiecare zi pe mine.
8. Nu-mi place sa atrag atentia asupra unui lucru facut de o persoana pe care o respect.
9. Sunt duala.
10. Imi place Supernatural si nu-mi prea pasa ca altii il urasc.
11. Uneori, ma contrazic singura din cauza personalitatii mele schimbatoare.
12. Foarte multe persoane cred ca ma cunosc.
13. Nu-mi place sa plang si as vrea sa nu o mai fac niciodata. Cu toate acestea, imi vine sa plang din cauza unor motive prostesti.
14. Tin la prietenii mei.
15. Fata de colegii mei, ma consider ipocrita.
16. Nu sunt pofticioasa.
17. Imi place foarte mult albastrul datorita fluturilor Apatura Iris sau Monarch din Loveless.
18. Imi plac anime-urile.
19. Nu ma prea intereseaza parerea celorlalti decat rareori cand partea slaba din mine preia controlul.
20. Uneori, imi este frica sa nu fiu judecata.
21. Imi asum propriile greseli/note mici/accidente chiar daca pe moment dau vina pe altcineva. In adancul meu stiu ca eu sunt vinovata.
22. Mi se pare ca sunt vulnerabila cand o persoana stie prea multe despre mine.
23. 23 este numarul meu preferat din cauza primului anime shounen-ai pe care l-am urmarit: Gravitation.
24. Majoritatea tarilor imi plac si mi se pare ca au o cultura interesanta. Recent, a inceput sa ma intereseze si Italia (inainte consideram ca sunt inferioare mie), dar tot cred ca Ungaria are ceva impotriva mea.
25. Sunt rasista si nicio lege din lume nu v-a schimba asta.
26. Nu prea cred in ceea ce nu vad.
27. Suport homosexualii si acest lucru mi se pare o discriminare, nu cea care teoretic se face tiganilor.
28. Imi plac foarte mult bijuteriile, incaltamintea cu tocuri si cam tot ce straluceste.
29. Am doua idei de cariera si nu ma pot hotari pe care sa o aleg.
30. Imi plac pasarile.
[6]To my ex-Crush (still pondering the ex part...)
Draga S.,
Sa nu te prind ca razi, dragul meu fost coleg de banca important de pe DunnoWhatPlane7 (Ah, mai stii? Venus era a mea. Parca a ta incepea cu N...). Intr-adevar, tu ai fost prima mea... "pasiune" copilareasca, desi nu chiar in acel sens al cuvintelor.
Ai fost mai mult o iubire platonica. Stii, toti avem una mai devreme sau mai tarziu - poate chiar si tu ai avut una, iar eu nu stiu. Profu' de sport, profesoara de franceza dintr-a 10-a, dentistul la care te duci o data la sase luni doar ca sa-l vezi zambind. Sau colegul de banca ce a vazut exact prin eforturile tale de a te integra in jungla clasei gimnaziale.
Bineinteles, tu vei spune ca incerc sa scap si sa ma strecor dintr-un subiect ce mi se pare incomfortabil. Ma iau cu vorba si, dat fiind faptul ca am inceput scrisoarea cu telul de a-ti scrie despre faptul ca esti dragostea mea platonica, cea mai simpla presupunere este aceea ca sunt usor rusinata si incerc sa scap de un subiect dificil. Briciul lui Occam (era unul dintre raspunsurile tale preferate cand venea vorba despre evitarile mele foarte frecvente). Mereu am vrut sa-ti spun ca tu chiar ai stofa de avocat, dar am fost prea mandra. Stii, si eu voiam sa fiu, si te vedeam ca un fel de... concurenta.
In legatura cu sahul. Iti reamintesti cum jucam ca disperatii in timpul orelor de istorie/franceza/cam-oricand-aveam-ocazia. Ah. Sunt sigura totusi ca ti se va parea mult prea siropoasa aceasta imagine (<--) Dar shhhhh. Fetele sunt siropoase, trebuie sa te obisnuiesti cu asta.
A fost foarte straniu ca, dupa o saptamana de la sfarsitul gimnaziului, am realizat ca imi lipsesti. Si nu in genul acela in care fostii mei colegi imi lipsesc, ci in genul in care tu imi lipsesti. Oh, Gee. Acel moment in care tu realizezi ca ti-a placut atatia ani de colegul tau de banca din doi ani dee scoala, cu care te prosteai, invatai, copiai (taie aia) si... pai, faceai glume pe seama celorlalti. Ahem. Toti spuneau ca o sa realizam mult prea tarziu asta (mai ales proful de istorie. Iti reamintesti faza cu soacra? Ah, n-o voi uita niciodata). Au avut dreptate, ai naibii sa fie.
Gata. Iti ajunge. Niciodata nu am fost buna la exprimarea sentimentelor, nici cand venea vorba de tine, nici de... V. Ti-l mai amintesti pe V? Nenorocitul! Daaaaar, asta e pentru alta scrisoare.
Fata pe care "nu ai inteles-o niciodata",
Anna
vineri, 17 august 2012
[5] To My Dreams
Draga Vise,
Nu stiu sigur daca ar trebui sa ma refer la visele mele pentru viitor, sau pur si simplu la visele mele din cateva in cateva nopti.
Sa fiu sincera, nu v-am mai intalnit de ceva zile, stii. Si cand va intalnesc, sunteti ale naibii de confuze si stranii. Vreau sa spun, a fost unul din voi ce arata ca un scenariu apocaliptic in care versiuni ale vampirilor au invadat Pamantul (wtf?) si unul mi-a aratat o petrecere la plaja in care fae deghizate in oameni cantau, dansau si se distrau. In primul vis, devenisem un fel de spoke-person pentru oameni, iar in al doilea, lucram ca sa impiedic un alt fel de invazie a fae. A fost destul de ciudat.
As vrea totusi sa va rog sa nu imi mai dati vise asa de... nebune uneori. Vreau sa spun, stiu ca vreau inspiratie sa scriu, si toate cele, dar e aproape absurd sa ma trezesc de dimineata si sa realizez ca am visat apocalipsa (:|)
Cat despre visele mele de viitor. Ah, dragele mele vise de viitor de plecat din tara si ajuns la Cambridge, reusesc sa ma tarasc din ce in ce mai aproape de voi (acum am un vizual foarte suspicios despre o taratoare, si nu pot sa nu ma gandesc mai departe la The Human Centipede :| Oh well...). Cat despre visul acela particular despre reusita publicarii unei carti, am o rugaminte - vorbeste si tu cu tipa aia incapatanata - Muza parca o cheama - sa treaca si pe la subsemnata, ca sunt in timpul Taberei NaNoWriMo si am de discutat cu ea.
Va astept si in noaptea asta (no pun intended, aveti voi minti perverse).
Tipa pe care o torturati,
Ana
P.S.: Dracu' sa va ia de vise care nu mi le amintesc si stiu ca sunteti geniale, ce va mai place sa fiti trolli!
[5] Un moment in care ai vrut sa-ti iei viata.
Desigur, poate eu nu inteleg asta pentru ca nu m-am indragostit niciodata si as gandi altfel daca as fi iubit pe altcineva. Dar, cu sentimente sau fara tot nu are rost sa-mi iau viata. Nu prea am ce sa spun despre acest subiect, imi cer scuze.
joi, 16 august 2012
[4]To my Brother
Draga N.,
Cred ca niciodata nu mi-am imaginat ca voi avea un frate la aceasta varsta. Vreau sa spun, sunt vreo 11-12 ani diferenta intre noi. Din nou, ma gandesc la ce naiba se gandea (sau la ce nu se gandea) mama. In schimb, trebuie de asemenea sa iti spun ca nu esti chiar atat de rau cum mi-am imaginat. Esti doar... o versiune a mea, numai ca in forma mai mica, masculina si in pampers.
Esti unul dintre cei mai adorabili bebelusi pe care i-am vazut (bine, poate sunt si subiectiva fiindca esti fratele meu). Cred ca este de asemenea si nepotrivit sa scriu aceasta scrisoare. Poate ca ar fi trebuit sa fac o inregistrare vocala sau video, stii. Inca nu prea stii sa citesti, si cred ca voi pierd randurile astea pana vor ajunge in final la tine.
Sper insa sa o tii tot asa, doar putin mai linistit. Trebuie sa spun sincer ca o sa-mi fie dor de tine cat o sa fiu la Constanta. Ah, si sa nu uit:
Multumesc ca ai fost acolo cand voiam tort in mijlocul verii!
Sora ta,
Ana
P.S.: STAI DEPARTE DE TELEFONUL MEU!
***
Letter #3: To My Parents
Letter #5: To My Dreams
[4] Parerea ta despre religie.
Acum un an, am facut un mic experiment. Un an intreg de scoala, m-am rugat inainte de culcare, am fost la biserica la vreo doua saptamani (aici intervine si sa bagi doi lei la preot, ca deh, trebuie sa-si plateasca si el impozitele). Apoi, anul acesta nu am mai repetat figura. Ghiciti ce? Nicio diferenta intre anul cu rugat si cel fara. Nu vreau sa dovedesc ca Dumnezeu nu exista, ci faptul ca destinul tau e scris de tine.
Apoi, nu inteleg cum de preotii sunt atat de bogati (calugarii fac exceptie) cand ei ar trebui sa fie exemplul de milostivie. Sa-mi explice cineva asta si inca niste lucruri si gata~ O sa fiu fericita, dar tot nu prea o sa cred in Dumnezeul prezentat de Biserica.
De asemenea, consider ca este mai usor cand aai parte de un esec sa spui imediat ca Dumnezeu e vinovat ca nu ai fost tu destul de norocos sau alte porcarii de genul. Nu. Singurul vinovat esti TU, pentru ca este viata ta si tu o controlezi oricat de mult ai incerca sa te amagesti cu ingerasi, demoni si Dumnezei.
Apoi, de ce exista boli nevindecabile, foamete, saracie daca Dumnezeu este atat de bun? Un preot ar raspunde la asta cu: e pedeapsa pentru rautatea noastra. Si totusi, de ce sunt eu vinovata ca vecinul a ucis un om? De ce trebuie sa platesc si eu pentru altul? Ce fel de judecata dreapta mai este si aceasta? Ah da, o sa ajung in Rai. Reducand totul la absurd si presupunand ca exista, cu ce ma ajuta asta? Nu o sa mai am constiinta atunci, deci pentru ce toata suferinta din timpul vietii?
Sa va zic totusi si in ce cred, pentru ca nu sunt atee.
Cred intr-o forta superioara care acum milioane de ani a schimbat ceva in maimutele acelea pentru ca ele sa se ridice in doua picioare si sa incepe sa vaneze, dar atat. Inca nu am vazut nicio minune si nu am de gand sa cred ceea ce nu vad si nu pot atinge. Sunt destul de pragmatica, imi cer scuze fata de toti cei care fac pelerinaje si alte din astea. Apropo de pelerinaje. Le urasc cu pasiune. Nu le inteleg. Nu pricep de ce o gramada de oameni pleaca de acasa pe ploaie sau ninsoare sau canicula si se duc sa sarute o parte a corpului a unui sfant.
Sper sa nu fie nimeni jignit de cuvintele mele, e doar parerea mea.
miercuri, 15 august 2012
[3] Parerea ta despre droguri si alcool.
Ah, si de ce sa fii drogat inseamna sa-ti traiesti viata? Ceilalti, care nu se drogheaza nu pot trai la fel de bine ca cel care se drogheaza/bea? Ba da. Poate si chiar e mai fericit.
[3]To my Parents
Mama,
Iti multumesc ca m-ai facut si m-ai purtat in pantece. Iti multumesc ca m-ai suportat financiar cat puteai si ca mi-ai dat, din cand in cand, si suport moral. Dar, sirul de multumiri se opreste cam pe aici. Stiu ca nu ar trebui sa iti reprosez toate lucrurile astea, dar iti dai seama ca au avut un impact destul de mare asupra copilariei mele. Si adolescentei, daca tot suntem aici.
In primul rand, ai un gust oribil la barbati. D. a fost (si presupun ca inca este, judecand dupa faptul ca nu are niciun chef sa ma vada dupa atatia ani) un nesimtit total. Nu inteleg ce ai vazut la el. P. nu este chiar atat de nesimtit, dar nu as mai fi stat o zi cu el daca vorbea cu mine cum vorbeste cu tine, sau daca ar fi incercat sa-mi bage pe gat familia lui in modul in care ti-o baga tie pe gat. Pur si simplu mi se pare o tampenie faptul ca tu ii zici soacrei tale "mama", iar el umbla cu "maica-ta" si cu "doamna" cand vine vorba de mama ta. Inteleg ca munceste pe rupte pentru noi, dar are niste conceptii asupra vietii mai ceva ca un copil de gradinita. Nu inteleg de ce se baga la cresterea copilului cand nu are habar. Pana si eu stiu mai multe decat el, iar asta spune multe.
In al doilea rand, as vrea sa-ti spun ca nu mi-ar displacea inca cateva... stii tu, felicitari din cand in cand. Sa stiu si eu ca iti pasa de eforturile mele aici si sa nu ma simt de parca iti mananc banii pe care mi-i oferi numai pentru ca sunt fi-ta. Stii, daca nu imi dai raspunsuri, incep sa ma gandest la multe variante, dintre care cele mai multe nu sunt prea frumoase. Sunt o durere in fund uneori, dar incearca sa-mi arati ca-ti pasa si in sensul bun de mine. Nu ma contacta numai sa ma intrebi de cati bani am nevoie, sau ce ii mai trebuie fratelui meu.
Sper ca ma vei asculta de data asta.
Fiica ta,
Ana
***
Letter #2: To My Crush
Letter #4: To My Brother
marți, 14 august 2012
[2] To my Crush
Draga Necunoscut,
Nu e ca si cum nu as fi avut pana acum un astfel de interes romantic si nu stiu la ce sa ma astept. Nu am fost chiar indragostita nebuneste si pasional, cum atatia alti adolescenti pretind, ci a fost un gen de iubire platonica dezvoltata dintr-o admiratie reciproca si conflicte copilaroase. Dar, in momentul de fata, nu mai am un interest romantic (simt ca mint putin, dar chiar vreau sa las tipul la care ma refer pentru o alta scrisoare).
Intelegi defapt ca inca te astept sa vii si sa ma faci sa uit de toti ceilalti dinaintea ta (ma rog, singurul, dar e irelevant). Te astept, stii? Ai face bine sa te grabesti, fiindca s-ar putea sa ma plictisesc incurand de asteptat, si nu ma voi mai uita in jur, nu te voi mai cauta.
Un interes romantic nu este neaparat dragoste. Te pot numi o viitoare pasiune, care se va transforma in dragoste sau nu. Din nou, cred ca sunt cam prea tanara pentru asa ceva. Voi astepta inca ceva timp inainte sa incep sa privesc in jur, ca sa iti dau indeajuns timp sa ajungi la mine. Dar daca timpul trece si tu inca nu ai venit, afla, domnule, ca e numai vina ta.
Poate a ta,
Necunoscuta
***
Letter #1: To My Best Friend
Letter #3: To My Parents
[2] Unde te vezi peste 10 ani.
O sa-mi pastrez atitudinea copilaroasa, si atunci voi fi obsedata de un anume lucru, apoi o sa-mi treaca. O sa fiu o visatoare in continuare si probabil o sa am iubit. O sa ma chinui sa-mi iau familia langa mine si o sa fiu indragostita in secret de cine stie ce personaj fictional.
Pe o parte, o sa las stelele sa se joace cu viata mea, pe cealalta parte, o sa mi-o scriu asa cum vreau eu. Probabil o sa am o carte lansata si o sa ma bucur de cele 15 minute de faima ale mele.
luni, 13 august 2012
[1] To my Best Friend
Draga A.,
Te stii cine esti, asa ca nu mai trebuie sa spun vreun nume. La urma urmei, esti prima care va citi postul asta, si sper ca nu si singura.
Am inceput ca doua straine, eu Admina si tu o membra a aceluiasi forum anime. Am facut RPG impreuna, mi-a placut stilul tau si tie de al meu. Ah, ce vremuri. M-am inregistrat pe forumul tau mai tarziu, cand l-am lasat pe al meu din lipsa de membrii activi. RPG-ul ne-a reunit din nou (intr-un fel sau altul), dupa ce mi-a luat ceva timp sa-mi dau seama ca sectiunea de RPG era un forum separat si ca tinea totusi si de forumul-mama (pai, duh, mereu am avut acest oribil sens al orientarii).
Personajele noastre s-au indragostit unul de altul si, intr-o zi, ne-am trezit vrand sa stim cine este in spatele personajelor cu care ne tot jucam. Ne-a placut una de alta (imi amintesc ca ai inceput prima noastra conversatie cu un "Hei :)", sau memoria imi joaca feste). Am descoperit ca aveam multe in comun, asa ca am ramas prietene mult timp de-atunci in colo (cat seamana asta cu o poveste din aia siropoasa, observi?). Dar nu scriu asta ca un fel de istoric al prieteniei noastre. Trebuie totusi sa marturises ca mi-ai placut din prima clipa - da, e o declaratie de dragoste in a non-creepy way.
Trecand peste declaratiile de dragoste. Ca un procrastintor cu diploma ce sunt, tind sa ma iau cu vorba (scrisul) si sa bat campii (sau paragrafe). Punctul principal? Am citit undeva (cat de cliseu suna asta) ca, atunci cand vrei sa atingi pe cineva la mare departare, cel mai bine e cu o scrisoare ( a rimat!). Ideea e ca voiaam sa-ti multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine, pentru suportul tau, si pur si simplu pentru ca existi si ai fost langa mine (virtual si vocal) cand aveam nevoie de tine, chiar si cand nu aveam.
Iti multumesc,
Ana
***
Letter #2 To My Crush
[1] Relatia ta actuala
No one knows what women want!
- Ian Somerhalder