joi, 16 august 2012

[4] Parerea ta despre religie.

Sunt ortodoxa si nu-mi place deloc religia mea. Mi se pare atat de... invechita. Ma tot gandesc de ceva timp sa ma dau pe catolicism, pare mult mai interesant. Si presupun ca acei preoti nu-ti spun ca simti mai bine predica daca stai in genunchi. Religia este cel mai simplu mod de manipulare a maselor~ Cate razboaie au avut loc in numele Domnului si cati oameni au murit tot pentru el? Multe si multi. Prefer sa raman la stadiul meu de credincios nepracticant. E mult mai simplu.
Acum un an, am facut un mic experiment. Un an intreg de scoala, m-am rugat inainte de culcare, am fost la biserica la vreo doua saptamani (aici intervine si sa bagi doi lei la preot, ca deh, trebuie sa-si plateasca si el impozitele). Apoi, anul acesta nu am mai repetat figura. Ghiciti ce? Nicio diferenta intre anul cu rugat si cel fara. Nu vreau sa dovedesc ca Dumnezeu nu exista, ci faptul ca destinul tau e scris de tine.
Apoi, nu inteleg cum de preotii sunt atat de bogati (calugarii fac exceptie) cand ei ar trebui sa fie exemplul de milostivie. Sa-mi explice cineva asta si inca niste lucruri si gata~ O sa fiu fericita, dar tot nu prea o sa cred in Dumnezeul prezentat de Biserica.
De asemenea, consider ca este mai usor cand aai parte de un esec sa spui imediat ca Dumnezeu e vinovat ca nu ai fost tu destul de norocos sau alte porcarii de genul. Nu. Singurul vinovat esti TU, pentru ca este viata ta si tu o controlezi oricat de mult ai incerca sa te amagesti cu ingerasi, demoni si Dumnezei.
Apoi, de ce exista boli nevindecabile, foamete, saracie daca Dumnezeu este atat de bun? Un preot ar raspunde la asta cu: e pedeapsa pentru rautatea noastra. Si totusi, de ce sunt eu vinovata ca vecinul a ucis un om? De ce trebuie sa platesc si eu pentru altul? Ce fel de judecata dreapta mai este si aceasta? Ah da, o sa ajung in Rai. Reducand totul la absurd si presupunand ca exista, cu ce ma ajuta asta? Nu o sa mai am constiinta atunci, deci pentru ce toata suferinta din timpul vietii?
Sa va zic totusi si in ce cred, pentru ca nu sunt atee.
Cred intr-o forta superioara care acum milioane de ani a schimbat ceva in maimutele acelea pentru ca ele sa se ridice in doua picioare si sa incepe sa vaneze, dar atat. Inca nu am vazut nicio minune si nu am de gand sa cred ceea ce nu vad si nu pot atinge. Sunt destul de pragmatica, imi cer scuze fata de toti cei care fac pelerinaje si alte din astea. Apropo de pelerinaje. Le urasc cu pasiune. Nu le inteleg. Nu pricep de ce o gramada de oameni pleaca de acasa pe ploaie sau ninsoare sau canicula si se duc sa sarute o parte a corpului a unui sfant. (Am o curiozitate...Oare, daca dintr-un sfant ramane doar organul genital...se pune?) Mi se scarbos. Apoi, toti oamenii aia se omoara unii pe altii pentru asta. Ce fel de credinta este aceasta daca il calci pe cel de langa tine in picioare doar ca tu sa ai parte de noroc/sanatate/bani sau ce-ti trebuie tie? Nu ar trebui sa ne iubim aproapele? Mai bine inchei aici, ca pe acest subiect pot scrie pagini intregi si nu vreau sa va plictisesc.
Sper sa nu fie nimeni jignit de cuvintele mele, e doar parerea mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu